Archive for אפריל, 2008

Grav abuz al reprezentanţilor sistemului judiciar la adresa prezumţiei de nevinovăţie şi a autorităţii instanţelor judecătoreşti

04/24/2008

Va transmitem alaturat comunicatul de presa al Societatii pentru Justitie (SoJust), intitulat Grav abuz al reprezentantilor sistemului judiciar la adresa prezumtiei de nevinovatie si a autoritatii instantelor judecatoresti. Comunicatul atrage atentia asupra frecventei cu care in Romania autoritatilejudiciare incalca prezumtia de nevinovatie, facand previzibila aparitiade noi condamnari la CEDO. De asemenea, semnaleza un caz flagrant deincalcare a principiilor statului de drept si incalcare a autoritatii instantelor de judecata de catre Directia Nationala Anticoruptie.

Cu stima,
judecator Adrian Neacsu
Presedinte Societatea pentru Justitie

COMUNICAT DE PRESÃ

Grav abuz al reprezentanţilor sistemului judiciar la adresa prezumţiei de nevinovăţie şi a autorităţii instanţelor judecătoreşti

office@soJust.ro
bd. Unirii nr. 45
Bucureşti

BUCUREŞTI, 21 aprilie 2008

Asociaţia „Societatea pentru Justiţie” (SoJust) atrage atenţia asupra recentelor cazuri de condamnare a României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru nerespectarea de către reprezentanţi ai sistemului judiciar a prezumţiei de nevinovăţie, drept cetăţenesc fundamental. Astfel, în cauza Samoilă şi Cioncă c. României (4 martie 2008), precum şi în cauza Vitan c. României (25 martie 2008), s-a constatat că declaraţiile publice prin intermediul presei ale unui comandant de poliţie, ale unui procuror militar şi ale unui alt procuror, reprezintă în mod vădit încălcări ale art. 6 par. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cele două hotărâri nu reprezintă însă decât vârful aisbergului, în condiţiile în care împotriva statului român sunt introduse mai multe plângeri având acelaşi obiect, care nu au fost încă judecate de către instanţa de la Strasbourg dar a căror soluţie este previzibilă.

Curtea a reamintit că prezumţia de nevinovăţie figurează printre elementele unui proces echitabil şi impune ca niciun reprezentant al statului să nu declare sau să lase impresia că o persoană este vinovată de o infracţiune, înainte ca vinovăţia sa să fi fost stabilită de o instanţa. Prezumţia de nevinovăţie trebuie respectată nu numai de către instanţe ci şi de alte autorităţi publice, Curtea subliniind importanţa termenilor folosiţi de agenţii statului în declaraţiile pe care le fac în privinţa persoanelor care nu au fost judecate şi recunoscute ca fiind vinovate de săvârşirea unei infracţiuni.

SoJust atrage atenţia că în România prezumţia de nevinovăţie este încălcată frecvent prin declaraţii publice ale înalţilor oficiali ai sistemului judiciar, în primul rând prin comunicatele de presă emise de autorităţi ale sistemului judiciar, mai ales de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţionala Anticorupţie (DNA), dar şi de structurile teritoriale ale acestora.

În acest context, SoJust îşi exprimă consternarea faţă de modul de prezentare în cuprinsul Raportului activităţii DNA pe anul 2007, sub semnătura procurorului şef al DNA, a unor hotărâri judecătoreşti definitive de achitare, pronunţate de instanţele judecătoreşti prin care s-a constatat nevinovăţia unor persoane. Este inadmisibil pentru o structură importantă a sistemului judiciar să conteste corectitudinea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi, mai mult, să afirme tranşant că indiferent de soluţiile pronunţate de instanţele de judecată, inculpaţii sunt totuşi vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost achitaţi.
Acest lucru denotă o lipsa de asumare a unor principii fundamentale ale statului de drept, o nerecunoaştere a autorităţii instanţelor judecătoreşti şi poate constitui chiar o instigare la nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive.

Câteva exemple sunt grăitoare şi reprezintă în acelaşi timp tot atâtea cazuri de nesocotire la nivelul cel mai înalt a adevărului judiciar stabilit de justiţie, dar şi a nevinovăţiei dovedite a persoanelor in cauză.
„Soluţia de achitare nu este imputabilă procurorului, întrucât din materialul probator administrat în cauză (declaraţiile martorilor A.V., G.N., A.S., B.I., S.G., C.A. şi D.D.) rezultă că banii pretinşi denunţătorului A.G. au fost înmânaţi de soţia acestuia, A.V." (decizia penală nr. 731 din 8 februarie 2007, pronunţată în dosarul nr. 3519/44/2006, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)
"Soluţia de achitare adoptată nu este imputabilă procurorului, întrucât fapta prevăzută de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 a fost dezincriminată, iar probele administrate în cauză atestă vinovăţia inculpatei B.M. pentru falsurile făcute în vederea înlesnirii infracţiunii prevăzute de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi ascunderii infracţiunii de spălare de bani." (decizia penală nr. 3309 din 20 iunie 2007, pronunţată în dosarul nr. 10210/1/2006, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)
„Soluţiile pronunţate de către cele trei instanţe de judecată sunt netemeinice, vinovăţia celor trei inculpaţi dovedindu-se prin coroborarea probelor administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţelor de judecată” (decizia nr. 299 din 20 aprilie 2007, pronunţată în dosarul nr. 1414/62/2006, Curtea de Apel Braşov
"Achitările referitoare la săvârşirea infracţiunilor de fals, prevăzute de art. 290 C. pen., sunt nelegale şi netemeinice, întrucât din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile mai sus-menţionate." (decizia penală nr. 353 din 24 mai 2007, pronunţată în dosarul penal nr. 921/57/2006, Curtea de Apel Alba Iulia)
„Soluţia este nelegală şi netemeinică, întrucât probele administrate în cauză dovedesc săvârşirea de către inculpate a infracţiunii pentru care au fost trimise în judecată. Din conţinutul probelor administrate în cauză rezultă că inculpatele se fac vinovate de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000.” (decizia penală nr. 4286/R din 18 septembrie 2007, pronunţată în dosarul nr. 36657/3/07, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)

Astfel de aprecieri la adresa unor hotărâri judecătoreşti definitive sunt scandaloase în ordinea regulilor statului de drept şi constituie o sfidare la adresa autorităţii instanţelor judecătoreşti şi a domniei legii. În acelaşi timp reprezintă o flagrantă încălcare a prevederilor art 16 din Legea 304/2004 potrivit cu care “hotărârile judecătoreşti trebuie respectate” de toate autorităţile şi persoanele.
Direcţia Naţională Antocorupţie îşi arogă în mod abuziv puterea de a face o judecată paralelă şi a învinovăţii cetăţeni ai statului român de săvârşirea unor infracţiuni în legătură cu care justiţia a stabilit definitiv că nu se fac vinovaţi. Ori, în România, stat de drept, există o singura justiţie, cea înfăptuită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe stabilite de lege.

SoJust solicită tuturor reprezentanţilor sistemului judiciar, judecători, procurori, poliţişti ş.a., să-şi îndeplinească cu buna credinţă şi responsabilitate obligaţia prevazută de art. 4 alin 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, de a asigura supremaţia legii şi de a respecta drepturile şi libertăţile persoanelor, fără să se lase influenţaţi de excesele ce au loc chiar la vârful structurilor din care fac parte.

SoJust solicită îndeosebi persoanelor cu funcţii de reprezentare în sistemul judiciar să se abţină de la orice formă de instigare la nerespectarea legii şi a ordinii de drept, având in vedere că hotărârile judecătoreşti definitive au însăşi forţa legii.

SoJust solicită Consiliului Superior al Magistraturii să se sesizeze, să apere independenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte instanţe judecătoreşti şi să dispună încetarea de îndată a tuturor actelor şi faptelor de prejudiciere a autorităţii puterii judecătoreşti şi a atribuţiilor exclusive a acestora de a stabili vinovăţia sau nevinovăţia persoanelor. Solicită de asemenea Consiliului Superior al Magistraturii să verifice conformitatea faptelor descrise mai sus cu prevederile art. 16 din Legea 304/2004, republicată, precum şi cu pct. 19 din RECOMANDAREA (2000) 19 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală, potrivit cu care „Procurorii publici trebuie să respecte strict independenţa şi imparţialitatea judecătorilor; în special ei nu se vor îndoi de deciziile judecătoreşti şi nici nu vor împiedica executarea acestora, cu excepţia cazului în care îşi exercită dreptul de apel sau invocă o altă procedură declaratorie.”

SoJust solicită Parlamentului României, dar şi Guvernului României prin Ministerului de Justiţie să-şi asume în regim de urgenţă iniţiativa reglementării prin-un act normativ a obligaţiilor de rezervă a reprezentanţilor statului, cu prioritate aparţinând sistemului judiciar, în raport de prezumţia de nevinovăţie şi de autoritatea instanţelor şi a judecătorilor. Doar prin incriminarea abuzurilor la adresa nevinovăţiei prezumate a cetăţenilor drept acte şi fapte de obstrucţionare a justiţiei, inclusiv in ce priveşte formele concrete de răspundere, se poate garanta funcţionarea efectivă a principiilor fundamentale ale dreptului la un proces echitabil.

Pentru detalii suplimentare, va rugam sa contactati:
Judecator Adrian Neacsu, Presedinte SoJust (+40) 0721949875; (+40) 0749182508fax 0337814221, e-mail:
office@sojust.ro, parmygrec@yahoo.co.uk;

מודעות פרסומת

Strigat de disperare

04/21/2008

Buna ziua,imi cer mii de scuze ca va abordez in acest mod, dar m-a cuprins disperarea si scarba cand vad cum este justitia in Romania, sicer nici nu stiu de ce mai ramanem pe aici, mai degraba spalam si facem menajul in tari straine chiar daca am terminat o facultate buna….Am o mare problema, prietenul meu are 24 de ani si este arestat pentru tentativa de omor, i s-au dat 8 ani ( este arestat de 8 luni) desi nu este vinovat. A avut loc o altercatie, iar doi baieti au fost loviti, unul dintre ei a fost lovit cu o ranga in mana, desi ei stiu ca nu prietenul meu a fost cel care a dat ( "victima" stie sigur persoana care a lovit cu respectiva ranga, iar politia nu a facut nimik sa-l caute pe vinovat) din motive personale au declarat ca fiind el cel care a lovit cu nenorocita aia de ranga ( care a si "disparut") iar ajutati de tatal unuia dintre ei ( procuror fiind si stiind destul de bine demersurile) au reusit sa-l arunce in inchisoare. Victima a refuzat ingijiri medicale, dupa doua saptamani a avut o interventie chirurgicala ( ma indoiesc), iar certificatul medico-legal ceritifica ca nu i s-a pus viata in pericol….. Nu am putut face nimic, iar avocatul pe care l-a avut nu stiu ce experienta avea…..Despre prietenul meu pot va spun ca il chema Chirita Alexandru Nicolae , este o persoana de familie buna, a terminat seminarul de teologie, si era in ultimul an de facultate la drept ( era pentru ca acum este inchis), este singura data cand a avut probleme cu justitia, este in penitenciarul Rahova si nu are nici o problema si nici un raport….Domnule Nati Meir dumneavoastra ce credeti in cat timp ar putea sa se elibereze ca sa-si refaca viata? se vor da redozari? credeti ca va beneficia avand in vedere ca este arestat pentru tentativa de omor?imi cer scuze pentru incoerenta mea dar cand vine vorba despre acesta problema ma pierd…Va multumesc din suflet pentru timpul acordat!Cu stima,Isabelle Sprincenatu

Raspunsul PARCHETULUI DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

04/09/2008

In data de 19 Feb. 2008, am inaintat o adresa PARCHETULUI DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE , adresa postata pe acest blog in aceeasi data.
In adresa respectiva, solicitam intreprinderea unor masuri pentru a verifica anumite fapte din Penitenciarul Vaslui, de aceste fapte fiind legate si numele unor persoane din conducerea penitenciarului.
Anexez raspunsul primit din partea PARCHETULUI DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE si astept comentarii.

Deputat,
NATI MEIR

Interpelare depusa la Parlament, privind cazul D-lui Vili Rupa

04/07/2008

Stimati cititori ai acestui blog, am postat interpelarea adresata D-lui Ministru al Justitiei, privind cazul D-lui Vili Rupa, pentru a demonstra ca nu fac promisiuni desarte.

Toti cei care sunteti in situatia de a va fi incalcate drepturile sau cunoasteti astfel de cazuri, mi le puteti relata, iar eu voi face toate demersurile pentru rezolvarea acestor situatii.
Sunt reprezentantul dumneavoastra in Parlamentul Romaniei si obligatiile pe care le am fata de dvs. decurg atat din calitatea mea de deputat si de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale, dar sunt si obligatii morale.
Va stau la dispozitie in acest sens permanent.

Deputat
NATI MEIR
Membru in Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale

04/03/2008

M I N I S T E R U L J U S T I Ţ I E I
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE
1 Aprilie 2008
Comunicat de presă

Bucureşti, 1 aprilie 2008 – Ministerul Justiţiei a încheiat astăzi un memorandum cu reprezentanţii sindicatelor constituite în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), având drept scop asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţii în cadrul
sistemului de administrare a penitenciarelor din România..

Memorandumul este rezultatul întâlnirilor de lucru desfăşurate în perioada 20-31 martie a.c. între reprezentanţii Ministerului Justiţiei (MJ) şi cei ai sindicatelor din cadrul ANP. În urma acestor discuţii, s-a convenit asupra următoarelor soluţii:

– pentru soluţionarea tuturor problemelor abordate de către cele două părţi, va fi constituită o comisie paritară de discuţii, constituită din reprezentanţi ai MJ şi ai sindicatelor legal constituite în cadrul ANP; din comisie va face parte de asemenea şi un reprezentant al
conducerii ANP;

– au fost inventariate principalele doleanţe ale reprezentanţilor sindicatelor, implicit cele referitoare la modalitatea de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor vacante din cadrul ANP;

MJ a luat act de punctul de vedere al reprezentanţilor sindicali referitor la modalitatea şi limitările dreptului la grevă în sistemul penitenciar, acesta urmând să fie inclus pe agenda discuţiilor;

– părţile au convenit asupra îmbunătăţirii transparenţei cu privire la procesul de elaborare a actelor normative ce vizează reglementări ale sistemului penitenciar, urmând să crească rolul consultativ al sindicatelor în această privinţă;

– reprezentanţii sindicali urmează să ajungă la un acord asupra principalelor chestiuni care vor fi puse în discuţia comisiei paritare.

De asemenea, reprezentanţii celor două părţi au convenit ca, pe durata desfăşurării summit-ului NATO de la Bucureşti, sindicatele din cadrul ANP să nu întreprindă acţiuni care să afecteze funcţionarea integrală a capacităţii sistemului penitenciar.

Departamentul Comunicare al Ministerului Justiţiei